Cu toate că se spune că alcoolul reprezintă un risc pentru sănătate, un studiu recent arată că abstinența totală poate crește riscul de degenerare a creierului.
Concluziile studiului publicat în luna august în The British Medical Journal arată că abstinenții sunt mai predispuși să sufere de demență decât cei care consumă moderat alcool, în special vin. Pe de altă parte, realizatorii studiului, University College London și Institutul Francez de Sănătate, Inserm, arată că abstinența sau consumul a peste 14 unități de alcool pe săptămână duc spre același rezultat, și anume degenerarea funcțiilor cognitive ale creierului. Datele arată că doar cei care consumă între 1 unitate și 14 unități de alcool săptămânal sunt mai feriți de astfel probleme. O unitate de alcool reprezintă 10 ml de alcool pur, echivalentul unei beri, unui pahar de vin sau unei măsuri de tărie (40 ml).
Cercetătorii arată că, în cazul abstinenților, creșterea riscului de demență are drept cauză probabilitatea ridicată de a dobândi o afecțiune cardio-metabolică, cum ar fi hipertensiunea, coronaropatia sau diabetul, afecțiuni mai rar întâlnite la cei care consumă alcool moderat. Dar asta nu înseamnă, atrag atenția inițiatorii studiului, că trebuie consumat alcool în exces pentru că acest stil de viață poate cauza probleme la fel mari din alte puncte de vedere.
Rezultatele studiului indică faptul că cei care nu consumă alcool deloc se confruntă cu un risc de a dezvolta o formă de demență cu 45% mai mare față de cei care consumă o cantitate în limitele recomandate, respectiv de până la o sticlă și jumătate de vin pe săptămână. În plus, este deja dovedit științific faptul că cei care beau alcool cu moderație, în special vin, au un nivel redus de colesterol și o bună tensiune arterială.
”Cea mai interesantă concluzie a acestui studiu este creșterea riscului în rândul abstinenților și a celor care nu consumă vin”, a declarat pentru The Independent dr. Sevil Yasar de la John Hopkins School of Medicine din Baltimore. ”Vinul, în comparație cu alte tipuri de alcool, conține compuși polifenolici care sunt asociați cu efecte benefice asupra sistemului neuronal (…) și cardiovascular.”
Conform datelor obținute, abstinenții sunt supuși celui mai mare risc de a avea demență (67%), față de cei care nu au consumat alcool doar pe parcurcul vârstei mijlocii (45%) sau cei care au redus consumul de alcool la nivelul recomandat de specialiști (50%). Așadar, studiul indică faptul că atât abstinența, cât și consumul excesiv de alcool duc în final la un risc crescut de degenerare a activităților creierului, însă prin mecanisme diferite.
Inițiatorii studiului atrag însă atenția că acesta este o cercetare observațională și că nu se poate trage nici un fel de concluzie de tip cauză-efect întrucât există o serie de factori circumstanțiali care nu au fost măsurați și care pot influența rezultatele. Autorii subliniază faptul că alcoolul consumat în exces este un factor favorizant pentru apariția demenței, un termen generic care include diverse afecțiuni degenerative ale funcțiilor creierului, cum ar fi pierderea memoriei și a capacității de a gândi. Aceștia susțin scăderea pragurilor în ceea ce privește consumul de alcool recomandat prin standardele care definesc o viață sănătoasă.