Orașe medievale, biserici fortificate, mănăstiri pictate, capodopere din lemn și situri arheologice impresionante sunt valorile culturale cu care România se înscrie în patrimoniul universal UNESCO.
Bisericile pictate din nordul Moldovei. Ridicate în secolele al XV-lea și al XVI-lea, cele opt monumente sunt adevărate capodopere ale picturii murale de inspirație bizantină. Pereții exteriori pictați cu scene religioase s-au păstrat până astăzi într-o stare foarte bună, compoziția excepțională a frescelor, eleganța personajelor și armonia cromatică integrându-se perfect în piesajul din jur.
Fortificațiile dacice din Munții Orăștiei. Cele șase construcții cu rol defensiv de la Sarmisegetuza, nucleul regatului dacic, reprezintă o îmbinare unică de concepte arhitectonice militare și religioase din ultima parte a Epocii Fierului. Vestigiile păstrate până în zilele noastre înfățișează tehnici de construcție originale dezvoltate de civilizația dacică în apogeul existenței sale.
Centrul istoric al Cetății Sighișoara. Fondată de meșteșugarii și negustorii germani, Sighișoara este un exemplu excelent de oraș medieval fortificat cu un important rol strategic și comercial în Europa medievală. Continuând să fie locuit şi astăzi, centrul istoric al Sighişoarei este cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania datorită faptului că şi-a păstrat în cea mai mare parte nealterate organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor ce îl compun.
Mănăstirea Horezu. Ridicată de Constatin Brâncoveanu în anul 1690, este cel mai mare complex monastic din Muntenia, iar caracteristicile sale arhitecturale și artistice îl recomandă ca sit cultural unic în sud-estul Europei. Stilul arhitectonic al Mănăstirii Horezu reprezintă o îmbinare a curentelor ortodox bizantin și renascentist italian, cu accente caracteristice mănăstirilor de la Muntele Athos.
Bisericile fortificate din Transilvania. Lista UNESCO cuprinde șapte așezări care își păstrează și astăzi structura și înfățișarea istorică și care au ca element central dominant biserica fortificată – simbol al culturii sașilor din Transilvania. Întreaga zonă de sud a Transilvaniei în ansamblul ei reprezintă o arie culturală unică în Europa datorită simbiozei dintre cele trei grupuri etnice care au locuit aici împreună timp de sute de ani: românii, sașii și maghiarii.
Bisericile de lemn din Maramureș. Cu toate că sunt complet diferite între ele, cele opt biserici de lemn incluse în patrimoniul UNESCO împărtășesc caracteristici comune care le diferențiază în patrimonial cultural universal: pereții executați din bârne groase, îmbinate fără cuie, turnul clopotului îngust și înalt și acoperișul abrupt, simplu sau dublu. Lipsa culorilor de la exterior este compensată de un iscusit joc al umbrelor care dau acestor construcții un caracter maiestuos, monumental.
Fiecare dintre acestea reprezintă o destinație cât se poate de potrivită pentru o scurtă excursie de câteva zile.