Echipa Deltei

Interviu Ivan Patzaichin City Grill

 

  1. Pentru cei care doar vizitează Delta, aceste locuri par de-a dreptul dintr-o altă lume. Cum vede Delta un om care s-a născut și a crescut aici?

Delta chiar este o altă lume. Este un loc binecuvântat, dar și aspru. E năprasnică și nu te iartă dacă n-o cunoști și n-o respecți, dar îți oferă cele mai spectaculoase și memorabile experiențe. După părerea mea, este „regina ecoturismului” din Europa.

Însă făcând comparația între Delta din copilăria mea și cea de azi, mă întristează să văd că azi oamenii n-o mai consideră ca fiind „a lor”, și parcă nu le-ar păsa ce se întâmplă în jur. S-au împuținat casele pe care le mai putem considera autentice, s-au construit pensiuni care arată precum cabanele de la munte, se practică intens braconajul. Înainte aveau grijă de pământul lor, de resursele pe care natura le-a dăruit zonei, erau atenți cu mediul, dar era ceva natural, de la sine înțeles, nu făceau nimic special pentru asta. Se comportau așa cum apucaseră de la părinți, și simțeai că acolo era o adevărată comunitate.

Aș vrea să facem cumva să recuperăm acel sentiment, și să facem să se transforme într-o schimbare de atitudine față de Deltă. S-o iubim mai mult și mai temeinic; mai „sustenabil”, cum se spune acum sau, pur și simplu, mai responsabil…

 

 

  1. Turismul într-un astfel de loc este un subiect delicat. Cum vedeți această interacțiune între om și natură?

Turismul se face cam pe muchie de cuțit în orice arie protejată, și Delta nu face excepție, mai ales că aici trebuie să reparăm niște stricăciuni care deja s-au întâmplat, nu doar să prevenim altele. Turismul este esențial, pentru că zona este aproape mono-industrială (în afară de pescuit și turism nu există prea multe opțiuni), însă ne dorim un turism făcut cu măsură. De aceea am înființat o agenție de turism, www.turismlent.ro, prin care promovăm turismul de scară mică, ecoturismul; turismul de masă este total nepotrivit pentru Deltă.

Și mai este un lucru de care trebuie ținut cont: ritmul. Delta nu poate fi văzută și înțeleasă cu adevărat decât pe îndelete. Gândiți-vă că Delta e mai mare decât o țară: are o suprafață dublă față de cea a Luxemburgului. Sunt 8 regiuni ale Deltei, foarte specifice: de la dune de nisip, la păduri aproape tropicale (cu liane și vegetație foarte deasă), la zona de coastă a Mării Negre, iar peisajul se schimbă dramatic chiar de la un canal la altul.

Noi vorbim de ceva vreme de „slow-tourism” (turism lent), așa cum se vorbește despre slow-food, în opoziție cu fast-food. Cu alte cuvinte, le propunem turiștilor să practice un turism de calitate, care să le ofere o experiență care să rămână cu ei după ce se întorc acasă, nu doar o listă de obiective care trebuie bifate. Să-și rezerve mai multe zile decât un weekend pentru concediul în Deltă; să observe cultura locului; să caute diversitatea. În Deltă sunt lumi diferite, și e preferabil să le experimentezi la viteza „de croazieră” a unei bărci cu vâsle, nu a celei cu motor, pentru că altfel nu apuci să vezi decât stuf și apă în goana bărcii. E ca și cum ți-ai face vacanța într-o țară plimbându-te cu 130 km/oră pe autostrăzile ei…

  1. Ce acțiuni ați demarat în scopul popularizării Deltei ca experiență, nu doar ca destinație turistică?

Practic toate proiectele noastre au ca principal obiectiv promovarea Deltei ca un loc mult mai complex decât o simplă destinație de vacanță. Aici găsești, de exemplu, unul dintre cele mai solide exemple de conviețuire între naționalități diferite, cu obiceiuri și limbă diferite, cu rețete culinare și meșteșuguri diferite.

Proiectele noastre sunt întotdeauna realizate în parteneriat cu oamenii Deltei, tocmai pentru a pune în valoare ideile venite direct de la ei. Fie că dezvoltăm un traseu culinar, fie că îi ajutăm pe copiii Deltei să scrie o carte de întâmplări, povestiri și aspirații. Am construit bărci din lemn, cu vâsle, care să le permită turiștilor să vadă de aproape natura și în liniște, fără zgomotul motoarelor; am sprijinit Societatea Ornitologică Română să pună la punct turnuri de observare pentru păsări; am organizat consultări publice, în urma cărora am colectat idei pentru schimbări de legislație pentru circulația pe apă, pentru turismul la scară mică, pentru păstrarea arhitecturii tradiționale sau pentru stabilirea unor direcții de dezvoltare durabilă a zonei.

 

  1. De ce ați decis să va implicați în aceste proiecte?

Am simțit întotdeauna nevoia să dau ceva înapoi Deltei, și o spun de câte ori am prilejul; eu sunt om foarte norocos, care și-a tras puterea și seva din locul natal, din înțelepciunea alor mei. Iar felul în care Delta s-a dezvoltat în anii de când eu am plecat de acolo nu a fost neapărat în beneficiul oamenilor locului. Au cam trecut oportunitățile pe lângă ei.

Am simțit că am această datorie, și am avut și șansa să-mi găsesc niște parteneri care gândesc ca mine, și care au, ca și mine, drag de Deltă. Am pornit la drum alături de ei, la început puțin în joacă, să construim canotca – o barcă din lemn cu alura unei lotci pescărești și sprinteneala unei canoe de competiție. Apoi am inventat proiecte noi și ni s-au alăturat oameni noi, și așa am ajuns să avem o echipă solidă, multidisciplinară, în care am mare încredere. Iar acum avem proiecte care acoperă domenii la care nu m-aș fi gândit niciodată: design și recuperarea meșteșugului de prelucrare a cânepii, antreprenoriat social, educație, turism, gastronomie, legislație și dezvoltare locală, artă, film, construcție de bărci, arhitectură, cercetare, biologie și, bineînțeles, sport.

  1. Care sunt impresiile pe care vi le împărtășesc cei care participă la acțiunile pe care le organizați?

Plimbările pe apă sunt întotdeauna o bucurie pentru oameni, și sunt surprinși plăcut de faptul că în canotcile noastre este atât de ușor să vâslești. Întrecerile pe care le organizăm îi fac să experimenteze ce înseamnă să fii într-o echipă și să „tragi pentru victorie”. Acesta este întotdeauna un sentiment plăcut, vă garantez!

Petrecându-și mai mult timp în natură, la mini-festivalurile pe care le organizăm, oamenii își dau seama că locurile respective ar merita să fie mai îngrijite, și așa se face că de multe ori ne ajută să curățăm puțin zona de PET-uri sau alte resturi (ceea ce facem întotdeauna înainte de evenimentul propriu-zis). Aceasta este o lecție importantă, mai ales pentru copii și tineri. Dar cel mai vizibil efect este că, după acțiunile noastre, autoritățile locale au investit bani serioși în amenajarea spațiilor respective, care acum sunt accesibile pentru agrement nu doar când organizăm noi competițiile. Așa s-a întâmplat la Giurgiu, Călărași, Alba Iulia, și există planuri – inclusiv buget alocat, din câte am înțeles – și pentru Făgăraș. Deci vorbim nu doar despre „impresii”, ci chiar de „acțiune”.

  1. Ce alte inițiative pregătiți anul acesta?

Am avut un 2018 foarte intens, în care am construit și lansat la apă Flotila Centenar (formată din ambarcațiuni din lemn care reprezintă regiunile istorice ale României), care a călătorit pe Dunăre de la Mila 23 la Tulcea, apoi la Londra – unde am participat la Regata Tamisei, o competiție cu peste 300 de bărci cu vâsle – și în final la București, pe Dâmbovița.

Acum ne pregătim pentru o expediție asemănătoare, la Paris, în Semestrul România – Franța, pentru a naviga cu Flotila pe Sena, și apoi la Ljulbljana. Capitala Sloveniei a refăcut malurile râului Ljulbljanica cu multă inteligență, punând în valoare „cooperarea” dintre râu și orașul pe care îl traversează și oferind locuitorilor un spațiu public suplimentar, pe apă și lângă apă. Ambasada noastră de acolo ne ajută să ajungem la Ljulbljana cu o parte din flotilă, și tare ne-ar plăcea să ne întoarcem cu câteva idei verificate de amenajare urbană pentru București și râul său năpăstuit, Dâmbovița.

Vom continua cu mini-festivalurile pe apă prin România, în turneul nostru „Descoperă Rowmania” aflat la a opta ediție și, bineînțeles, vom organiza festivalul bărcilor cu vâsle de la Tulcea, la începutul lunii septembrie. Se anunță un an cel puțin la fel de plin ca anteriorul, și vă așteptăm alături de noi, la București, Alba Iulia, Făgăraș, Giurgiu, Paris, Tulcea, Călărași și prin celelalte locuri unde vom ajunge!

No Comments Yet

Lasa un comentariu

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

19 + four =