Fiecare țară sau regiune are propriul meniu de sărbători, modelat de convingerile religioase, așezarea geografică sau gusturile și obiceiurile localnicilor.
Crăciunul a fost întotdeauna un moment al tradițiilor, când prietenii și familiie se reunesc în jurul meselor festive, adevărate sărbători culinare. Pentru că reprezintă cel mai important moment al anului, mesele de Crăciun sunt extrem de elaborate, cu preparate de-a dreptul ritualice care nu trebuie să lipsească cu nici un preț.
În țările cu populație catolică, tradiția cere ca la cina din Ajun să fie servit pește. Acest obicei se datorează postului care precede Crăciunul, pe perioada căruia nu se consumă carne de animal sau de pasăre. Așadar, fie că vă aflați în Polonia, Austria, Germania, Spania sau Franța, este sigur că în Ajun vă puteți delecta cu rețete tradiționale de pește și specialități de pește.
În Italia, de exemplu, cina de Ajun mai este numită și Ospățul Celor Șapte Pești. Denumirea nu lasă loc nici unui echivoc – meniul cuprinde cel puțin șapte feluri de preparate din pește sau fructe de mare, acompaniate de numeroase alte mâncăruri, bineînțeles, fără carne, care diferă de la o zonă la alta. În regiunea Lombardia se consumă lasagna cu anșoa, parmezan, busuioc, oregano sau condimente picante, în Napoli se mănâncă vermicelli cu scoici, iar în Ferrara, tortellini de casă cu umplutură de dovleac. Bineînțeles că nu lipsesc nici deserturile, iar cozonacii “panettone” sunt cei mai apreciați.
În țările slave ortodoxe, în care postul ce precede sărbătorirea Nașterii Domnului este mai sever decât la catolici, la masa de Ajun se servesc gustări fără carne sau ouă, urmate de supe de legume sau ciuperci. Și la felul principal pe masă sunt așezate tot preparate de post din legume sau cereale (varză murată, cartofi, fasole, orez sau grâu) alături de care se aduc cornulețe cu diverse umpluturi sărate. Deserturile sunt cel mai adesea fructe și semințe uscate, iar ca băuturi se servesc ceaiuri și compoturi dulci, aromate din belșug cu condimente.
Dacă cina de Ajun trebuie să fie, prin tradiție, cumpătată, marcând astfel încheierea postului, ziua de Crăciun este un adevărat festin. Dezlegați de orice fel de îngrădire, creștinii dau frâu liber imaginației gastronomice transformând masa de Crăciun într-un maraton culinar.
Dacă te vei afla în Germania sau Austria de sărbători, atunci pe masă vei găsi gâscă umplută cu castane și mere, garnisită cu Rotkraut (varză roșie) și găluște de cartofi. Englezii, în schimb, nu concep Crăciunul fără curcan la cuptor, umplut sau nu, alături de care servesc varză de Bruxelles și sos din belșug, în timp ce locuitorii din țările nordice preferă peștele cu garnitură de legume fierte.
Atunci când vine vorba de ospățul din ziua de Crăciun, italienii sunt din nou printre cei mai creativi. Masa, care poate dura câteva ore, începe cu antreurile – măsline și preparate din măsline, mezeluri, carne afumată, specialități de brânză și pește, legume în ulei – și continuă cu pastele la cuptor sau fierte. La felul principal se servește carne de vițel sau vită, pui, rață sau porc, în funcție de regiune sau de preferințele fiecărei familii.
În ceea ce privește obiceiurile românilor, pe masa noastră de Crăciun nu vei găsi niciodată pasăre sau pește. În cultura culinar-religioasă a poporului nostru, Sărbătorile de iarnă sunt asociate indisolubil cu preparatele din carne de porc. Nici un român nu concepe Crăciunul fără slănină afumată sau fiartă, cu usturoi sau cu boia, caltaboș, tobă, piftie, pate de ficat cu ceapă sau cârnăciori afumați; iar la felul principal, nu s-ar numi masă de Crăciun dacă nu ar fi servite gustoasele sărmăluțe în foi de varză sau o friptură suculentă de porc cu castraveți și varză murată, totul udat din belșug cu țuică rece sau fiartă și vin de buturugă.
Indiferent unde veți petrece aceste Sărbători de iarnă și ce veți avea pe masă, cel mai important lucru este să fiți înconjurați de prieteni și de familie. Apropierea de cei dragi și gândurile bune reprezintă adevăratul spirit al Crăciunului.